Pentru friptura partea cea mai buna este piciorul din spate pana la rinichi. Carnea, neudata se parleste la flacara, ca sa se arda firele de par. Osul se sparge cu satarul in 2-3 locuri, ca sa se poata taia carnea in bucati, cand este gata. Carnea de miel scade mult la fript; cu osul isi va pastra mai bine forma. Bucata de carne se aseaza intr-o tava sau cratita potrivita cu marimea ei pentru a nu ramane loc liber in jur (altfel se va arde sosul) , se presara cu un varf de cutit piper si un varf de cutit boia dulce de ardei (care se intinde cu mana la suprafata) , ca sa se rumeneasca frumos, apoi se unge bine cu untura de porc sau cu untdelemn. Tava se introduce in cuptorul bine incins, unde se lasa cam 20 minute, pana cand se rumeneste putin; apoi se presara cu putina sare fina si in cratita se adauga 3-4 linguri de apa. Din cand in cand, carnea se intoarce, ca sa se rumeneasca uniform, stropindu-se de fiecare data cu sosul din tava, care se completeaza cu apa cat este necesar ca sa nu se arda. Dupa ce s-a rumenit putin, carnea se acopera, ca sa ramana.....